Whatever works

0

octombrie 9, 2014 by luluca02

Whatever works, pare sa fie cel mai prost film de Woody Allen, pe care mi-a fost dat sa-l vad.

Ca in orice comedie semnata de Woody Allen, avem un alter-ego al regizorului, un intelectual mizantrop, ratat si cinic, pe Boris Yellnikoff, un barbat care uraste omenirea si pe sine insusi, cu tentative de suicid esuate. Boris ne vorbeste direct, uitandu-se spre camera si povestindu-ne de ce viata e o scursura, si intrebandu-ne ce parere avem, ceea ce da impresia unei piese de teatru. Impresia unei piese de-a teatru si a improvizatiei, care nu prea merge intr-un film.

whatGesticulatia accentuata a personajului, dramatismul cu care isi striga replicile si cu care se arunca pe geam sau se comporta cu celelalte personaje, dau mai degraba impresia ca Larry David se chinuie sa intre in pielea personajului, decat a unui Boris Yellnikoff credibil, vizibil exasperat de viata.

In discursul de inceput si pe tot parcursul filmului, Boris face ceea ce stie sa faca cel mai bine un mizantrop: insulta oamenii. Din toate intalnirile sale cu alte personaje, Boris vrea sa evidentieze prostia generala in care se balaceste omenirea. Numai ca rareori o face cu umor real si originalitate, de cele mai multe ori nu auzim decat platitudini, care departe de a amuza, mai degraba enerveaza.

Si pentru ca totul sa atinga limitele improbabilului, ce face batranul mizantrop Boris cand o intalneste pe Melody (Evan Rachel Wood), o tanara de 19 ani, fara niciun pic de cultura generala si judecata critica? O invita sa locuiasca impreuna si sfarsesc prin a se casatori.

ddcsIntre cei doi, chimia lipseste cu desavarsire, si daca scenele cand Melody adopta atitudinea si convingerile lui Boris starnesc comicul, acesta este repede distrus de mult mai desele scene seci, pline de platitudini.

Odata cu intrarea in scena a parintilor lui Melody, Woody Allen pare sa rada de tot ce nu e new-yorkez, caci toti cei fin afara metropolei par a fi niste conservatori habotnici, cu frustrari sexuale. New Yorkul actioneaza ca un catalizator asupra lor, ajutandu-i sa se decopere pe sine, sa se accepte asa cum sunt si sa-si gaseasca in sfarsit linistea. Doar ca transformarile pe care le sufera personajele sunt de-a dreptul hilare: mama lui Melody(Patricia Clarkson), habotnica si casnica, ajunge artista si are doi iubiti, in timp ce tatal lui Melody este agatat de un tip intr-un bar si realizeaza ca este homosexual.

Prea multe schimbari de necrezut, prea mult dramatism teatral, prea multe platitudini, prea mult cinism sec. Poate ca nu merge chiar orice pentru a face un film bun, iar Whatever works esuaza exact acolo unde si-a propus sa cucereasca.

 

 

 


0 comments »

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

cauta cautare cautand

Plimbare pe elefanti

Like me on Facebook

Follow Blog via Email

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

S-au alăturat 3 abonați

dada history